Cum sa ajungi...(continuare)

Am schimbat cateva amabilitati,atunci am aflat ca este de origine armeana si cu cateva zile mai mare decat mine,apoi am trecut direct la subiect:
-Dupa cum probabil stiti deja,lui Peter nu-i pot refuza aproape nimic,asa incat cu ce va pot ajuta?
Un zambet larg si unsuros ii inflori pe fata si cu ochii scaparand viclean imi spuse:
-Pai,as vrea sa ma acceptati sa stau o perioada pe langa dumneavoastra pentru a ma familiariza cu problemele municipiului si a regiunii in general,cu oamenii...cu locurile...pana la depunerea candidaturii...
-Dar la ce vreti sa va depuneti candidatura?
-La Senat,stiti eu am fost la Camera din partea Uniunii dar acum am aderat personal la Dreapta Unita si as vrea sa fiu senator din partea judetului dumneavoastra...Evident ca daca voi fi ales,problemele pe care le aveti in managementul Institutului vor primi un ajutor substantial la Guvern si din partea mea...

Cum sa ajungi un personj important?(Poate Ministru...Poate la Economie si Finante?)

Peter imi era unul dintre cei mai dragi prieteni pe care-l aveam de multi ani...Lucram amandoi in Institut,el fiind mai in varsta,insa faptul ca el lucra sistematizare-urbanism drumurile ni se intersectau arareori asa ca ne-am cunoscut mai indeaproape fiind vecini,apartamentul sau fiind in apropierea apartamentului parintilor mei la care locuiam inainte de '90.Era un urbanist de prima clasa,avea viziuni coplesitoare privind dezvoltarea oraselor si o perspectiva pragmatica de amortizare a cheltuielilor insa era mangaiat,ca orice mare artist,de un defect major...acela ca nu reusea sa finalizeze tot ceea ce gandea si din acest punct de vedere Doina,sotia lui,il suplinea perfect,finaliza ea...La concursurile pe tara erau o pereche greu de invins.Insa el,desi era matur,avea acea candoare copilareasca a adolescentului ardelean care atunci descopera lumea si se arata foarte mirat de ea...

Cand am ajuns director general ,Peter a fost unul din oamenii care si-a stors vechile relatii(colegi ajunsi ministri)pentru a obtine lucrari(comenzi)pentru Institut,care era in declin,ajutandu-ma sa-l ridic pana la locul I pe tara ani la rand...Evident ca l-am numit sef de atelier dar lui nu-i prea pasa...era tot un boem,care ajuta pe toata lumea si care,din cand in cand,ne "molipsea"facandu-ne pe toti sa fim mai boemi decat poate ne-am fi dorit.

Intr-o dimineata ii vad mustata lunga intrand pe usa intredeschisa intreband-o pe secretara: -Este?

-Hai Peter intra,i-am raspuns eu in locul secretarei.

-Nu sunt singur,replica el...

-Intrati,nu ma tineti in curent;am glumit eu pentru ca se stia ca intotdeauna usa spre secretariat era intredeschisa.

Au pasit in birou si bucuria de a-l vedea mi s-a transformat intr-un ras sanatos cand am vazut persoana care-l insotea...Era un tip inalt si solid cat mine insa pilozitatea fetei,atent retusata de frizer,ii dadea un aspect de terrier scotian si cum mie imi placeau cainii am ras de asocierea care imi venise instantaneu.Noroc ca nu au sesizat...

-Ti-l prezint pe varul meu de la Focsani,zise Peter.

O clipa am ramas descumpanit..el era din Carei iar rudele i le cam stiam...stiam deasemenea ca era ziua lui,aflasem ca se "punea"de o mica petrecere in atelier,asa ca i-am zis:

-Esti pus pe glume...ramane sa-mi ceri sa ies din tort sau vreo alta minune...

-Nu chiar te rog sa ai grija de domnul Focsanian,sa-i explici cum e cu dezvoltarile urbane,despre prezentul si viitorul regiunii,sa-i dai cateva ditre analizele noastre de perspectiva,intr-un cuvant sa-l ajuti sa patrunda in mediile noastre.

-Jan,sari terrierul cu mana intinsa...

Atunci mi-am adus aminte unde-l mai vazusem,la o televiziune locala,vizita niste monumente din oras era...deputat,ceva pe la Nationalitati...

C R O C H I U R I (final)

.........................................................................................................................................................................
Am fost foarte ocupat in ziua aceea cu facturarea productiei de proiecte,predarea acestora la beneficiari,si incasarea facturilor pentru ca se apropia ziua de salarii,astfel incat am uitat de aceasta intalnire ofensatoare pe care o avusem.
Seara mi-am adus aminte de intrevederea avuta si dintr-o data mi-am pus o serie de intrebari:De unde avea T.informatii atat de exacte despre spatiile disponibile,intr-un oras care nu-i era familiar?De la cine stia T.persoanele si cum conduc acestea firmele care aveau disponibilitati de spatii si care erau filierele prin care ii aborda?Cum de avea asemenea tupeu sa le promita mita conducatorilor si cine l-ar fi acoperit in cazul unui denunt?
Oricat de mult am intors intrebarile pe o parte si pe cealalta singurul raspuns care mi l-am putut da a fost remarca acelui batran inginer atunci cand Dinu Patricianu ne-a furat sefia de proiect din Emirate...
A doua zi, am rugat secretara sa-l retina pe T.sub pretextul ca sunt intr-o sedinta si am plecat la o serie de beneficiari din judet...M-a asteptat patru ore si apoi a plecat,probabil se plictisise...iar eu am ramas cu intrebari al caror raspuns nu-l voi afla niciodata dar cu satisfactia ca am pus o piedica echipei lui Patricianu.
A fost totusi un paleativ pentru ca s-au gasit altii sa-i inchirieze spatii in conditii impuse de el iar,in cativa ani,echipa Patricianului a atins culmile,atat in privinta averilor adunate cat si,prin T.,prima pozitie in stat... P.S.Pe Presedinte oare cum l-au influentat sa-l numeasca?...

C R O C H I U R I (continuare)

........................................................................................................................................................................
Am anuntat secretara ca vine politicianul T.si sa ma avertizeze cand intra in Institut.
Punctual,a venit la ora fixata insotit de un tanar si au fost imediat poftiti in biroul meu...m-am ridicat imediat din fotoliu si am iesit in intampinarea lor.Ne-am strans mainile si i-am poftit sa se aseze.Era cu un cap mai scund decat mine insa suplinea acest lucru printr-o tinuta impecabila,purta un costum de circa cinci ori mai scump ca al meu,si avea o alura de manechin(ulterior aveam sa aflu ca ar fi cochetat cu aceasta profesie).Am inceput cu banalitati,vreme...eventuali colegi comuni,dar ne-am impotmolit in discutie pentru ca,dat fiind diferenta de varsta,era cam cu vreo cinci,sase ani mai mare decat mine,nu gaseam cunostinte comune si,desi deschisesem subiectul Dinu Patricianu,il evitase cu eleganta...
Era destul de banal si tern in conversatie insa evita unele subiecte care,credea el,l-ar pune in dezavantaj fata de interlocutor asa ca am trecut direct la subiect:
-Inteleg ca ati depus eforturi pentru a ne intalni,nu era necesar,puteam stabili impreuna prin telefon o intrevedere la o data convenabila pentru amandoi mai ales ca eu nu tin audiente si cine vine este primit aproape imediat...
-Eh,nu se poate,intre noi,oameni de afaceri atat de ocupati,nu era cazul sa dau buzna...
Il priveam fix si abia imi stapaneam un zambet...nu ma consideram nici pe departe un om de afaceri ci doar unul obisnuit,un "coleg al colegilor mei",care se zbatea din rasputeri sa le asigure salariile si portofoliul de proiecte,lucru nu tocmai usor in acea perioada dementa de dupa '90.Dar remarca lui m-a pus "in garda",iata un tip cu periuta la el,mi-am zis si zambetul lui fals jovial imi paru mai degraba un ranjet...
-Aveti un spatiu la ultimul nivel din care a plecat o televiziune locala si,daca dumneavoastra ati fi de acord,as dori sa-l inchiriez eu pentru Radio 'Delfin',deaceea am venit cu domnul Scoaba care ar fi directorul pentru Iasi a acestui post...
-E adevarat,am zis..detinem acest spatiu care,amenajat pentru televiziune fiind,nu permite desfasurarea activitatii noastre de baza si l-am intrebat pe Scoaba,un tinerel cu infatisare imberba daca el va coordona activitatea postului.
-Ihi,eu il voi conduci si va bati pin'la Chisinau...
-Esti din Republica Moldova banuiesc...
-Ihi....
Atunci mi-am dat seama ca de fapt T.voia sa impuste doi iepuri dintr-un foc,intai odrasla asta de KGB-ist pus de taica-sau sa investeasca bani in Romania care pe langa ca era agramat si vorbea stricat romaneste voia sa cofinanteze un post de radio romanesc,si in al doilea rand o inchiriere ieftina a unui spatiu adecvat ultracentral.
-Bine,am spus eu,dar trebuie sa cunoasteti ca spatiul se inchiriaza cu metrul patrat de o comisie...
-Ei sa lasam formalitatile,ma intrerupse T.Ne intereseaza pretul stabilit pe metrul patrat cu sau fara utilitati.
Chiar nu ma ocupam direct de inchirierea acestor spatii,nu putine,pe care detinea Institutul,stiam ca orice interventie la inchiriere ar fi insemnat o acuzatie de foloase necuvenite cu care as fi fost rapid taxat asa ca i-am raspuns:
-Cinci dolari pe metrul patrat plus utilitatile.Consideram ca era o chirie normala,practicata si de detinatorii de cladiri din preajma.
-Sunt convins ca ne putem intelege cu doi dolari si,evident voi avea grija ca lunar sa primiti si dumneavoastra un plic...
Abia m-am oprit sa nu-mi afisez indignarea,mi se zbatea un ochi si aveam senzatia ca obrajii imi luasera foc.Abia mascandu-mi stanjenirea am amanat intalnirea pentru a doua zi, numai dintr-o dorinta acerba de a-l mai retine o zi in oras,macar sa piarda timpul...
-Ne-am despartit...nu sesizase ca ma jignise foarte tare si numai educatia m-a oprit sa nu-i lipesc un pumn de "pifometru".
.....................................................................................................................................................................